Prefăcută supărare: prietenii mei dragi, precum şi ruda mea cea mai importantă, s-au întrecut între ei în promisiunea că-mi vor aduce sarmale de Crăciun...N-a fost să fie, no. ( pe prietenul meu Dorin Petrişor parcă-l aud râzând: "ce-i, grasule, ai rămas fără sarmale?"...Vineri seara aud că bate cineva la uşă.Erau foştii mei vecini cu care mă înţelegeam bine, o familie săracă de pe srada N. "Am venit, domnu Dan, să vă aducem nişte sarmale şi prăjituri de Crăciun, că ştim că n-aţi fi venit la colindat..." Dar, contează şi intenţia, nu? Că de iubire nu ducem lipsă...Mai rău stăm cu ţigările.
Altceva
Niciodată nu-mi va ieşi din suflet, dulcea Bucovină.Acolo şi verdele-i mai verde, şi albastru-i mai albastru. E un tărâm ALES. Păcat însă că, pe zi ce trece, e tot mai poluat. Veţi vedea ce către cine anume.Nu vă voi plictisi cu "trăirile" mele de-"acolo", acele ce înnobileză ochiii şi sufletul. Compunere de clasa a treia: am vizitat mănăstirile, mi-au, sau hai să scriu "miau" plăcut foarte mult şi "miau", adică mi-ar fi plăcut şi mai mult dacă n-aş fi văzut călugări şi călugăriţe". Punct.. În aproape toate curţile lăcalurilor sfinte am văzut "jipane" şi drujbe înşiruite. Călugări şi călugăriţe lucrau în nişte "supermarketuri" instalate atât în curte, cât şi-nafară şi vindeau atâtea "obiecte sfinţite" încât enoriaşii-vizitatori, sau numai vizitatorii, dacă le-ar fi cumpărat pe toate, ar fi trăit mult şi fericiţi, până la prea-adânci bătrâneţi...Acolo am văzut o "măicuţă" ce arăta ca o gogoaşă înfuriată, afurisind şi răsturnând tarabele unor bieţi maramureşeni care s-au găsit să vândă şi să le facă concurenţă cu mărfurile lor "păgâne".
Altă dată, şi tot "acolo"...unde călugării cântă, şi maimuţele se iau la trântă...
Înainte de a intra într-o mănăstire, vedem multă lume bulucită şi agitată în faţa porţii. Semăna cu un accident de circulaţie, asta pentru că în mijlocul mulţimii era o rablă de Dacia. Ne-am liniştit doar când am văzut că în jurul rablei roiau călugări care nu aduceau cu cei de la descarcerări sau de la SMURD. Şi să vedeţi minunea! Rabla era cu toate uţile deschise, cu portbagajul şi motoru căscate spre ceriuri...Călugării cădelniţau de zor, stropeau maşina prin toate locurile ei ascunse, şi mormăiau rugăciuni către Cel De Sus, adecă către maşină.
Dintr-un impuls neghiob mi-a venit să strig către şofer, "zi-le, bre, să-ţi sfinţească şi jigleru, că precis ţi-se tot înfundă!"
Altceva ? mâine
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu