DIN LUMEA CELOR CARE CUVÂNTĂ.....(arhiva)

Image via Wikipedia

 de DORIN PETRIŞOR

Aparent paradoxal, deşi Clujul găzduieşte cea mai mare universitate din România, “Babeş-Bolyai”, care are în componenţă şi o facultate de jurnalism, presa locală este una dintre cele mai firave din ţară. Ziarele clujene au tiraje mult inferioare faţă de ale altor oraşe similare ca dimensiuni, cum este Iaşiul sau Timişoara, fiind mai mici chiar decât ale unor cotidiane din oraşe mici, ca Alba-Iulia. Cu toate acestea, din 1990 încoace, Clujul a fost martorul unei sumedenii de experimente mediatice, majoritatea fără a rezista probei timpului. Singurele ziare care s-au menţinut în toată perioada postdecembristă au fost, în mod ciudat, “moştenitoarele” oficioaselor PCR de dinainte de 1989: Adevărul de Cluj (fost “Făclia”) – redactor şef Ilie Călian, şi Szabadsag (fost “Igasag”) redactor şef Ballo Aron (decedat în 2006, într-un accident rutier).

Cu toate acestea, în Cluj există o variată ofertă mediatică, de la cotidiene şi săptămânale, la posturi de radio sau televiziune. După Adevărul de Cluj, cel mai “bătrân” cotidian local este Monitorul de Cluj (director Sorin Stanislav), fondat în 1998, ca parte a reţelei de publicaţii locale Monitorul, reţea impusă cu precădere în Moldova. În 1995, nucleul redacţional al fostei reviste “NU” înfiinţează ediţia regională a cotidianului ZIUA, cu denumirea ZIUA de Nord-Vest, devenită ulterior ZIUA de Ardeal, iar în prezent ZIUA de Cluj (director Octavian Hoandră). Romana Chişu, fost reporter de investigaţii la cotidianul ZIUA de Ardeal, a întemeiat, în 2005, publicaţia cu specific economic Săptămâna clujeană.

Trustul de presă Media Pro a pătruns în anul 2000 şi pe piaţa locală, cu săptămânalul Clujeanul şi ulterior cu cotidianul Ziarul Clujeanului (redactor şef Mihai Goţiu). În noiembrie 2006, Cornel Nistorescu, fostul director al cotidianului naţional Evenimentul zilei, împreună cu Florin Danciu, fostul director pe Transilvania al aceluiaşi cotidian, au înfiinţat săptămânalul Foaia transilvană. În Cluj mai apar publicaţii cu specific strict publicitar, dintre care se remarcă prin volumul informaţiilor oferite, prin tiraj şi acoperire regională, Piaţa de la A la Z.

La Cluj apar şi majoritatea ediţiilor locale ale ziarelor naţionale: Evenimentul zilei, România liberă, Pro Sport, Gazeta Sporturilor şi Ziarul financiar.

Audiovizualul este, de asemenea, bine reprezentat în Cluj-Napoca. Cele mai vechi posturi sunt, şi în acest caz, cele de stat: TVR Cluj şi Radio Cluj, care au şi emisiuni în limba maghiară. Singurul post local de televiziune care emite pe frecvenţă proprie este NCN (Napoca Cable Network). Marile televiziuni naţionale şi-au deschis, la rândul lor, studiouri la Cluj: Pro TV, Antena 1, Prima TV (local Alpha TV). Cele mai cunoscute posturi locale de radio sunt Pro FM, Kiss FM, Radio 21, Radio Guerilla (fost CD Radio), Magic FM (fost Star FM, fost Uniplus) şi Mix FM. Presa de limbă maghiară este reprezentată, în afară de Szabadsag, de cotidianul regional Kronika, de săptămânalul Erdely Naplo şi de revista de cultură Korunk. În Cluj apar şi câteva reviste culturale, deşi difuzarea şi impactul acestora sunt discrete. Cea mai veche, la nivelul Transilvaniei, este Tribuna (redactor şef Ion Maxim Danciu), înfiinţată la sfârşitul secolului XIX, de Ioan Slavici. Universitatea mai editează două reviste: Echinox şi, din 2006, Verso (redactor şef Ion Mureşan). Alte reviste culturale care apar la Cluj sunt Steaua (redactor şef Adrian Popescu) şi Apostrof (redactor şef Marta Petreu)

VERESTOY ATTILA , sau despre CULMEA NESIMŢIRII

Image via WikipediaUngurocu ăsta, Verestoy Atilla, nu e altceva decât un hoţ de păduri, hoţ de "demnităţi"...în ţara plină de hoţi de rang înalt a chiorului Băsescu. Secuii, o minoritate ce se zbate în sărăcie, sunt "reprezentaţi" de cei mai veroşi politicieni din sânul lor. De profesie, HOŢI.. Bogătanu ăsta, Verestoy, cu mutra lui de tâmpit, asudat ca după un ceardaş prelung, poluează până la intxicare, de decenii, "viaţa" politică şi financiară a acestei ţări jalnice. A tăiat, a tăiat, a tăiat mii de hectare de păduri ! Asudatu ăsta a fost tolerat, niciodată verificat de DNA, niciodată futut în vreun fel. Are milioane de euro, nenumărate şi doar de el ştiute, apartamente în Bucureşti....Tolerat? De ce ? Pentru că udemereu ăsta s-a înfipt ca un cancer în organele vitale a acestei ţări. Practicănd politica paşilor mărunţi, dar cu bătaie lungă, cu armele linguşelii, a "cuvântului dat", bozgorii ăştia...ŞTIU EI CE ŞTIU. N+au nevoie de mari "eforturi", au nevoie doar de fraieri...uşor de găsit în ţara chiorului corupt, hoţ şi el. Rog, a nu se interpreta că am ceva cu ungurii. Departe de mine acest "gând": pe parcursul a 56  ani de viaţă, am avut şi am prieteni unguri. Totdeauna am fost primit cu drag în casele lor, nicodată nu m-au "trădat". Şi viceversa. Dar, DAR, nu pot trece cu vederea politica curvească a "liderilor" lor. Trădaţi se pot simţi ungurii de rând, ungurii normali care, ca şi noi, trăiesc în sărăcie, neajunsuri, frustrări....PARADOX (servit şi ungurilor): Transpiratu şi imbecilu ăsta de Verestoy, E CEL MAI BOGAT SENATOR DIN ROMÂNIA ! Banii, de unde ?. Din CRIMA defrişării a mii de hectare de pădurte, din contractele oneroase cu statul. DNA, DNA, CE FACI, MĂI PULĂ ?!


Ps. Imbecilu ăsta transpirat, Verestoy; s-a accidentat. A făcut o depăşire neregulamentară şi s-a ţucat cu un tir. Şi-a rupt câteva oase (şi de la mâna cu care semnează fraude? Sper.). A refuzat internarea la spitalul din Kolosvar, spital aflat în sistemul girat de ministeru unguresc, şi, infractoru, şi+a dorit spital bucureştean.....Avion....bebeluş ars...întârziere pentru că pula de senator dorea să zboare la Bucureşti ca să-şi repare "osemintele".....Mă, Veretoy, să nu fii şi mai mare curvă: să plăteşti avionu, mă !
Ps.2. Verestoy, fidem ide!: menyi  az anyad picsajba! Dacă am scris greşit, corectează-mă tu ! Deşi nu cred: m-a ajutat un prieten ungur.