DIN LUMEA CELOR CARE CUVÂNTĂ.....(arhiva)

Image via Wikipedia

 de DORIN PETRIŞOR

Aparent paradoxal, deşi Clujul găzduieşte cea mai mare universitate din România, “Babeş-Bolyai”, care are în componenţă şi o facultate de jurnalism, presa locală este una dintre cele mai firave din ţară. Ziarele clujene au tiraje mult inferioare faţă de ale altor oraşe similare ca dimensiuni, cum este Iaşiul sau Timişoara, fiind mai mici chiar decât ale unor cotidiane din oraşe mici, ca Alba-Iulia. Cu toate acestea, din 1990 încoace, Clujul a fost martorul unei sumedenii de experimente mediatice, majoritatea fără a rezista probei timpului. Singurele ziare care s-au menţinut în toată perioada postdecembristă au fost, în mod ciudat, “moştenitoarele” oficioaselor PCR de dinainte de 1989: Adevărul de Cluj (fost “Făclia”) – redactor şef Ilie Călian, şi Szabadsag (fost “Igasag”) redactor şef Ballo Aron (decedat în 2006, într-un accident rutier).

Cu toate acestea, în Cluj există o variată ofertă mediatică, de la cotidiene şi săptămânale, la posturi de radio sau televiziune. După Adevărul de Cluj, cel mai “bătrân” cotidian local este Monitorul de Cluj (director Sorin Stanislav), fondat în 1998, ca parte a reţelei de publicaţii locale Monitorul, reţea impusă cu precădere în Moldova. În 1995, nucleul redacţional al fostei reviste “NU” înfiinţează ediţia regională a cotidianului ZIUA, cu denumirea ZIUA de Nord-Vest, devenită ulterior ZIUA de Ardeal, iar în prezent ZIUA de Cluj (director Octavian Hoandră). Romana Chişu, fost reporter de investigaţii la cotidianul ZIUA de Ardeal, a întemeiat, în 2005, publicaţia cu specific economic Săptămâna clujeană.

Trustul de presă Media Pro a pătruns în anul 2000 şi pe piaţa locală, cu săptămânalul Clujeanul şi ulterior cu cotidianul Ziarul Clujeanului (redactor şef Mihai Goţiu). În noiembrie 2006, Cornel Nistorescu, fostul director al cotidianului naţional Evenimentul zilei, împreună cu Florin Danciu, fostul director pe Transilvania al aceluiaşi cotidian, au înfiinţat săptămânalul Foaia transilvană. În Cluj mai apar publicaţii cu specific strict publicitar, dintre care se remarcă prin volumul informaţiilor oferite, prin tiraj şi acoperire regională, Piaţa de la A la Z.

La Cluj apar şi majoritatea ediţiilor locale ale ziarelor naţionale: Evenimentul zilei, România liberă, Pro Sport, Gazeta Sporturilor şi Ziarul financiar.

Audiovizualul este, de asemenea, bine reprezentat în Cluj-Napoca. Cele mai vechi posturi sunt, şi în acest caz, cele de stat: TVR Cluj şi Radio Cluj, care au şi emisiuni în limba maghiară. Singurul post local de televiziune care emite pe frecvenţă proprie este NCN (Napoca Cable Network). Marile televiziuni naţionale şi-au deschis, la rândul lor, studiouri la Cluj: Pro TV, Antena 1, Prima TV (local Alpha TV). Cele mai cunoscute posturi locale de radio sunt Pro FM, Kiss FM, Radio 21, Radio Guerilla (fost CD Radio), Magic FM (fost Star FM, fost Uniplus) şi Mix FM. Presa de limbă maghiară este reprezentată, în afară de Szabadsag, de cotidianul regional Kronika, de săptămânalul Erdely Naplo şi de revista de cultură Korunk. În Cluj apar şi câteva reviste culturale, deşi difuzarea şi impactul acestora sunt discrete. Cea mai veche, la nivelul Transilvaniei, este Tribuna (redactor şef Ion Maxim Danciu), înfiinţată la sfârşitul secolului XIX, de Ioan Slavici. Universitatea mai editează două reviste: Echinox şi, din 2006, Verso (redactor şef Ion Mureşan). Alte reviste culturale care apar la Cluj sunt Steaua (redactor şef Adrian Popescu) şi Apostrof (redactor şef Marta Petreu)